free web hosting | website hosting | Business WebSite Hosting | Free Website Submission | shopping cart | php hosting
FREE WEBHOSTING - SERVETOWN

acasă

numărul 21 / martie-aprilie 2012


Reviste literare


a c t u a l i t a t e a l i t e r a r ă , anul III, nr.18, martie 2012, Lugoj. În interviul realizat de Remus V. Giorgioni şi Constantin Buiciuc cu Gheorghe Grigurcu, acesta spune despre creaţia sa poetică: Am cultivat o formulă de poezie diferită de cele de succes generaţionist. Iar Magda Ursache spune, printre alte adevăruri, în eseul SamizDATUL CENZURII sau Amicii care şoptileau la „Securiţica”: Monstruoasa coaliţie Securitate-Cenzură a luat măsuri din ce în ce mai restrictive ca scriitorul să nu devieze de la „făgaşul socialist” şi să servească paranoiei lui Ceauşescu. După ce Lucian Gruia face cronică literară Evangheliei după Corbu şi alte poeme de Daniel Corbu, şi Gheorghe Secheşan evidenţiază motivele mitice din cartea lui Mihai Alexandru – Septembrie pe la mijloc, Remus V. Giorgioni prezintă opt cărţi: Bucătăria vie de Petru Ursache, Cartea aşteptării de Igor Isac, Paloclimat de Laurian Lodoabă, Preţ pe dispreţ de Nicolae Bălaşa, A treia bancă de Laurenţiu Orăşanu, Zid după zid de Monica Rohan, Simbolismul ca stare de spirit de Alexandru Doroghi şi Descensio de Adrian Georgescu. Poezia este semnată de Nicolae Silade, Cătălin-Mihai Ştefan, Liubiţa Raichici, Marian Dragomir, iar proza de Alexandru Petria, Mircea Anghel şi Dan Predescu.

ARGEŞ, Serie nouă, Anul XII (XLVII), nr.3 (357), martie 2012, Piteşti. De la Colocviile Argeşului din luna februarie, Magda Grigore ne informează: Mass-media a încurajat şi ea din plin antimodelul pe fondul dispariţiei definitive a unei conştiinţe a elitelor despre care nici nu se mai vorbeşte într-o lume transformată, metaforic, într-o afacere. Fiind vorba tot de elită, Dumitru Ungureanu îşi începe astfel eseul Delaţiunea – critică literară: Există puţine urme de îndoială că Ion Caraion (pseudonimul lui Stelian Diaconescu) n-a fost un scriitor prolific, excelent în toate genurile practicate, inclusiv delaţiunea... Dumitru Augustin Doman realizează (critic) Spectacolul poeziei cu poeţii Horia Bădescu (E toamnă nebun de frumoasă la Cluj...), Ioan Viştea (Îngerul diliu), Nichita Danilov (Imagini de pe Strada Kanta), Paul Vinicius (Liniştea de dinaintea liniştei) şi poeţii douămiişti Mălin Stan (Somnul tău îmi face bine), Amelia Stănescu (Mecanica firii), Aleksandar Stoicovici (Vineri) şi, mai ales, Ofelia Prodan (Ulise şi jocul de şah/ Ulysses and the game of chess). Remarcăm, de asemenea,... Întoarcerea lui Victor Munteanu (proză).

a t e n e u, Anul 49 (serie nouă), nr. 3 (511), martie 2012, Bacău. Provocat la dialog de Vasile Proca, inegalabilul poet Ion Mureşan a spus şi: Pentru mine, poezia este o dovadă că suntem vii mereu. Dovezile sunt la tot pasul. Ele doar trebuie şi evidenţiate. Astfel, Adrian Jicu face cronică literară la cartea Orice om este un cântec fără rimă de Adrian Creţu, Grigore Codrescu la Personalităţi băcăuane V de Cornel Galben, Daniel Nicolescu la Rănirea vederii de Victor Munteanu şi Silvia Munteanu la Iubita lui Esto de Constantin Severin. Remarcăm, apoi, comentariile literare semnate de Silvia Munteanu – Mircea Cărtărescu: călătorii în abisul fiinţei, Violeta Savu – O delicatesă: „Conversaţia cu Nora Iuga”, Marius Manta – Ioan Burlacu – tempere vechi, alte cuvinte..., Dan Petruşcă – Gabriel Liiceanu şi „complexele” culturii române, Doina Cernica – Despre călătorie şi sentimentul călătoriei, Ştefan Munteanu – I.A.Rădulescu-Pogoneanu despre traducerea lui Eminescu din „Critica raţiunii pure” (II), precum şi eseurile: Spre o biografie alternativă a literaturii de Maria Pilchin, Tectonica istoriei şi criticii literare de Vasile Spiridon şi Orfeu: Mitem şi Poezie (I) de Gheorghe Iorga.

Banat, Anul IX, nr. 2.(98) februarie 2012, Lugoj. Fie şi în subterană, la lumina conflictelor de interese, nimic nu ne poate împiedica să visăm, să credem, să scriem! afirmă Nicolae Sârbu în interviul consemnat de Veronica Balaj. Cred că aceleaşi idei le avea şi Constantin Mircea Buiciuc, stins din viaţă în ianuarie 2012, cel care şi-a intitulat volumul antologic Moartea vânează astăzi altundeva...!? Îşi exprimă gânduri de compasiune: Cristian Ghinea, Eugen D. Popin, Ion Scorobete, Ioan Moldovan, Petru şi Magda Ursache, Gheorghe Mocuţa, Ioan Matiuţ, Virgil Diaconu, Maria Niţu, Liviu Pendefunda ş.a. Despre autori şi cărţi au scris: Dorin Murariu (Tradiţie supralicitată, modernitate diortosită, Viorel Marineasa), Florin-Corneliu Popovici (Renaşte în fiecare zi, Doina Moţ şi Constanţa Marcu şi Apă de băut, Adam Puslojić), Constantin Buiciuc (Memoria frunzei, Adriana Weimer). Poezia din acest număr este semnată de Gheorghe Azap, Monica Rohan, Marius Ghilezan, Ticu Leontescu, Costel Stancu, Mircea Bostan, George Popovici, Menuț Maximinian, Maria Izgherean, Iulian Barbu şi Lazar Magu.

Bucovina literară, serie nouă, anul XXIII, nr. 1-2 (251-252), ianuarie-februarie 2012, Suceava Invitatul revistei este Lucian Vasiliu care, dialogând cu Constantin Arcu, spune printre altele: (...) Şi totuşi, se citeşte şi se scrie poezie de calitate. Există o elită a lumii care nu va dispărea niciodată. O elită creatoare, o elită cititoare... Şi, până să trecem la cronicile literare, trebuie să amintim de Matei Vişniec, un bucovinean la Paris, care scrie cum îşi trăieşte exilul ca aventură culturală. Şi fac cronici: Ioan Holban (Stalin, cu sapa-nainte, Radu Ţuculescu), Petru Ursache (Semnele vremii noastre: 7 întâlniri cu Părintele Iustin Pârvu, Adrian Alui Gheorghe), Constantin Cubleşan (Scrisori de dragoste către o prinţesă chineză, Matei Vişniec), Remus Valeriu Giorgioni (trei cărţi de poezie de Gabriela Savitsky), Anca Măgurean (Evanghelia eretică, Viorel Savin), Ioan Ţicalo (Secante prin cercuri excentrice, George Bodea). Cu un teanc de carnete critice pe masă, Magda Ursache vorbeşte Din nou despre dictat ideologic şi samizdat, iar din sens opus (!) vine cu două parabole Leo Butnaru.

Bucureştiul literar şi artistic, Anul II, nr. 2 (5), februarie 2012. Pe bună dreptate, Florentin Popescu menţionează în editorialul său Clasicii români, la tomberon?: Ca să poată fi cunoscută şi înţeleasă, o literatură, oricare şi de oriunde ar fi ea, trebuie adusă prin toate mijloacele (...) aproape de sufletul şi de gândirea omului. Şi cum se poate face asta altfel decât prin pasiune, dăruire şi iubire de patrie? Sub genericul Scriitorul, dincolo de operă sunt redate amintiri ale lui Radu D. Rosetti, Paul Bujor, Victor Eftimiu şi Dimitrie Gusti despre I.L. Caragiale (160 de ani de la naştere). Urmează două eseuri semnate de Adrian Dinu Rachieru (Este posibilă „Schimbarea la faţă?) şi Liviu Grăsoiu (Quosque tandem abutere...?), cronicile literare semnate de Florentin Popescu (monografia Octavian Goga, Ion Dodu Bălan) şi Ion Roşioru (Memoria clipei, George L. Nimigeanu) şi eseul Aerul poeziei „între clipă şi mileniu”, despre creaţia lirică a lui Florentin Popescu. Dialogul cultural este susţinut de Mariana Ionescu cu Done Stan. Poezia este semnată de George Theodor Popescu, Victor Sterom şi Passionaria Stoicescu, iar proza de Cornel Rusu.

Cafeneaua literară, Anul X, nr. 3/ 110, martie 2012, Piteşti. Citez din editorialul scris în 8 februarie 2012 – Strada 2012 de Virgil Diaconu: Desigur, nu vei ieşi la bătaie nici de data aceasta. Dar ce înalt eşti tu când cei din stradă strigă „Jos Guvernul!” Ce înalt eşti tu, când, în această cazarmă de cocoşaţi, cineva strigă pe străzi chiar cu glasul tău! În rest, lectorii îşi văd de treabă: Gheorghe Grigurcu scrie despre cartea lui Leonid Dragomir Bucuria de a fi răsăritean. Convorbiri cu Dan Ciachir, Adrian Dinu Rachieru face un profil – Constantin Abăluță şi poezia obiectuală, Radu Voinescu scrie despre Sebastian în vis de Radu Vancu, un portret în peniţă face Florentin Popescu lui Theodor Damian, Octavian Mihalcea scrie despre Elegii de pe strada mea, cartea cu excelentele poeme ale lui Florin Dochia, Mioara Bahna despre Poeţi din Basarabia. Un veac de poezie românească de Adrian Dinu Rachieru şi Poftiţi, domnule Kafka! de Daniel Corbu, Denisa Popescu despre Împotriva negrului total de Anton Jurebie, Ace de urzici, Suspinul umbrei şi Lacrima fadoului – trei volume de Ion Onuc şi Bursa îngerilor de Ion Toma Ionescu şi... Ion Toma Ionescu despre Priveliştile scribului de Aurel Sibiceanu.

Citadela, Anul VI, nr. 1-2-3 (39-42-41), ianuarie-februarie-martie 2012, Satu Mare. În interviul consemnat de Aurel Pop cu Patricia Ligia, aceasta, printre altele, spune: Pentru mine, visul s-a transformat în realitate prin scris: aici totul a căpătat sens, a luat formă... Adevăr grăieşte! Şi-acest adevăr este evidenţiat în eseurile: Caragiale şi contemporanii. Caragiale în posteritate de Cristian Vieru, Ion Pillat şi lirismul „Celui mai sufletesc pământ” de Ioan Nistor, Artele şi nostalgiile lor către muzică de Dan Anghelescu, Publicistica eminesciană şi literatura populară de Graţian Jucan, Eminescu şi lumea ca urzire arheică de Ionel Necula. Dar şi în bogata critică literară, din care amintim: Vasile Mic – Octavian Doclin sau puterea de a fi a poemului, Niculina Oprea la cartea Ioanei Sandu Umărul vântului, Cristina Necula la Oraşul inimii în timp de Carmen Ştefănescu, Mariana Floarea la semne dintr-un trunchi de cuvânt de Aurel Pop, Tudor Cicu la Purtătorul de cruce de Gheorghe Andrei Neagu, Elena Vieru la Împliniri de George Echim, Elena Pârlog la Prizonierul cercului de Ioan Prăjişteanu, Ion Roşioru la Muntele mărturisitor de Constantin Hrehor şi Melania Cuc la CU RÂND de Grigore Avram.

CONTA, nr. 9/ 2012 / apare la Neamţ. Din paragraful „Caragiale, judecat” (editorialul lui Adrian Alui Gheorghe – Anul Caragiale? O „actualitate tautologică) cităm:... Toţi spunem că „acest” Caragiale este „extrem de actual”. Nu cumva el a croit o realitate, acum o sută şi ceva mai bine de ani, din care nu mai putem ieşi? Caragiale l-a inventat pe Mitică, o creatură dâmboviţeană care vrea să împuşte francul din orice poziţie. (...) Păi ce-ai cu noi, domnule Caragiale, ce rău ţi-am făcut? De ce i-ai inventat pe Stoica-Caritas, pe Cataramă-SAFI, pe Vîntu-FNI şi pe alţii mii şi mii? Crezi că poporul ăsta mult o să te mai rabde? Mircea A. Diaconu semnează eseul I.L.Caragiale. Materie şi sens. La ancheta iniţiată de A.A.Gh. – Generaţia ‘80 faţă în faţă cu „propria oglindire” participă reprezentanţi din generaţii mai noi: Radu Pavel Gheo, Horia Gârbea, Flavius Lucăcel, Daniel D. Marin, Silviu Mihăilă, Nicolae Strâmbeanu, Horia Dulvac, Octavian Mihalcea, Adrian G. Romila, Paul Gorban şi Robert Şerban.

Dacia literară, Anul XXIII (serie nouă din 1990), nr. 102-103 (3-4 / 2012), Iaşi. Distingem patru scene contimporane. Prima este ocupată, pe rând, se înţelege, de eseiştii: Alexandru Zub (Sinteza ca portret spiritual), Svetlana Paleologu-Matta (Neantul şi contradicţia la un anti-filozof), Stelian Dumistrăcel (În familia măştilor) şi Cristian Sandache (Ziaristul Tudor Arghezi – schiţă de portret), a doua scenă e ocupată de poeţii Ioan Pintea şi Arcadie Suceveanu, a patra de prozatorii Paul Eugen Banciu, Matei Vişniec şi Ioan Florin Stanciu, iar a patra de Călin Ciobotari intervievându-l pe Constantin Chiriac. Bibliofilii comentează: Vasile Iancu – Blocada de Pavel Chihaia şi Istorie şi mit în conştiinţa românească de Lucian Boia, Vlad Zbârciog – Un poet urmărit de universalitate – Leo Butnaru, Ioan Holban, despre poezia lui Radu Florescu, Ioan Răducea – Destine transnistrene de Vladimir Beşleagă, Anastasia Dumitru – Personajele lui Bujor Nedelcovici, Lucian Alexiu – Glose la poezia lui A.E.Baconsky, Felicia Dumas – Rezilienţa de Lelia Trocan, Cristina Chiprian – Oleandrii mă strigă roz de Maria Şleahtiţchi şi Liviu Apetroaie cu cele şase cărți de pe masă semnate de: Elena Ştefoi, Omar Lara, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Coande, Cristian Bădiliţă şi Alexandru Ovidiu Vintilă.

Dunărea de Jos, Serie nouă (Anul XI), nr. 121, martie 2012, Galaţi. V.A.: Înţelept te naşti, nu devii. Înţelepciunea este genetică. Învăţarea înţelepciunii este doar aducere aminte. Este conştientizarea ei. Maeştrii de înţelepciune sunt acei oameni care ştiu să-ţi aducă aminte că o ai în tine. Ei îţi vor produce o revelaţie, printr-un şoc iniţiatic. Cum să dobândesc înţelepciunea? a întrebat ucenicul. Iată cum: poartă-te ca şi cum ai fi perfect! i-a răspuns maestrul, ca primă lecţie. Am citat din interviul realizat de Tănase Dănăilă cu Vasile Andru. Remarcăm, apoi, eseurile: Ion Luca Caragiale şi promovarea plagiatului de George Lateş, Feţele autenticităţii de Diana Vrabie şi Fascinaţia lecturii de Livia Ciupercă. De Ziua Mondială a Poeziei (21 martie), Poezia a fost campioană la Galaţi! Membrii unei echipe de fotbal, plus antrenorul, au răspuns perfect original la unsprezece întrebări. Iată componenţa: coach - Sergiu Dumitrescu, apoi, în ordinea numerelor de pe tricou, A.G. Secară, Diana Marandici Mănăilă, Andrei Velea, Nicoleta Onofrei, Andrei Novac, Vali Crăciun, Peter Sragher, Angela Ribinciuc, Alina Beatrice, Florina Zaharia şi Dan Mircea Cipariu.

Însemnări ieşene, seria a treia, an IV, nr.3, martie 2012. Din editorialul lui Alexandru Dobrescu: Ar trebui, totuşi, să aibă şi adevărul, cum atâţia vitregiţi ai soartei, măcar o zi a lui, în care – prin consens – vorbele şi faptele noastre să fie ofrandă pe altarul uitat 364 de zile pe an. Şi nu cred să existe zi mai potrivită pentru asta decât 1 aprilie. Mai ales că, până să-şi intre noua sărbătoare în drepturi şi să devină obicei, nimic din cele zise ori scrise pe durata ei nu va fi luat în serios... Remarcăm eseurile: Invizibilul care ne locuieşte de Doina Uricariu, Evreii, Dumnezeu şi economia de Tiberiu Brăilean, Câte ceva şi despre corespondenţa Camil Petrescu – Noica (1) de Anton Adămuţ, Parabole neurologice de Codrin Liviu Cuţitaru, Nonsensuri triviale, docte şi paradoxale de Ştefan Afloroaei, precum şi paginile de istorie literară semnate de N. Georgescu (Proiect de editare: Eminescu, Opera omnia), Constantin Cubleşan (Ion Vitner: „Eminescu”), Cornel Ungureanu (B. Fundoianu: recapitulări) şi Adrian Dinu Rachieru (O istorie politică a literaturii române postbelice).

Oglinda literară, anul XI, nr. 123, decembrie 2012, Focşani. Este optimistă Ştefania Oproescu când scrie în editorialul său Aisberguri culturale:...Stau în aceste zile la redacţie, izolată sub vremi şi răsfoiesc teancul de reviste literare sosite între decembrie şi (...) început de februarie. Aş zice că nu prea avem de ce ne plânge deocamdată. Scriem şi ne citim nu doar între noi. Sunt încă destui oameni interesaţi de fenomenul literar. Şi cum să nu fie când şi în acest număr al revistei (al cărei secretar literar este) semnează scriitori precum: Adrian Dinu Rachieru, Aureliu Goci, Bogdan Ulmu, Constanţa Cornilă, Constantin Miu, Constantin Pricop, Costache Ariton, Dan Puric, Eugen Evu, Florentin Popescu, George Anca, George Bodea, Gheorghe A. Neagu, Ioan Lazu, Ionel Necula, Ion Pachia Tatomirescu, Isabela Vasiliu-Scraba, Liviu Pendefunda, Lucia Dărămuş, Lucian Gruia, Lucian Strochi, Mariana Vicky Vârtosu, Marius Chelaru, Mioara Bahna, Mircea Bostan, Mircea Radu Iacoban, Nicolae Georgescu, Nina Plopeanu, Theodor Codreanu, Vasile Ghica ş.a. (cf. ordinii de prezentare de pe coperta a doua a revistei).

ORAŞUL, Anul V, Nr. 23, 2011, Cluj-Napoca. Negoiţă Lăptoiu vorbeşte despre Centenar Carol Pleşa, iar în Jurnalul expoziţional despre retrospectiva Angela Popescu-Roman şi expoziţia Pod peste timp a lui Lajos Bardócz. Singura consecvenţă absolută a vieţii mele este că în fiecare dimineaţă m-am sculat din pat... constată prin această monadă Marcel Mureşeanu, iar actriţa Melania Ursu, în dialog cu acelaşi Marcel Mureşeanu, remarcă: Arta noastră cere iubire reciprocă, dăruire şi respectul care se naşte din dragoste... Apoi, Constantin Zărnescu scrie despre poetul, gazetarul şi scriitorul Sorin Grecu, iar preotul Crin-Triandafil Theodorescu şi Eugen Cucerzan scriu în eseurile lor despre peştera Piatra Altarului, respectiv Fărâme şi crâmpeie. Sunt prezenţi trei poeţi români din Cernăuţi: Mircea lutic, Vasile Tărâţeanu şi Ilie Tudor Zegrea. Dumitru Cerna vine cu două proze scurte, iar raftul cu cărţi este prezentat de: Radu Munteanu – Destine convergente de Dorin Almăşanu şi Georgeta Nazarie, Marcel Mureşeanu – Epigrame 80 de Ion Bindea, Mircea Popa – Arhanghelul de sticlă de Ştefan Damian şi Adrian Ţion – Poeme septuagenare de Ion Murgeanu. P l u m b, Anul VIII, nr. 60, martie 2012, Bacău. Două importante eseuri sunt scrise sub acelaşi semn: Nichita Stănescu. Primul eseu este semnat de Grigore Codrescu şi face parte dintr-o lucrare mai amplă: Receptarea literară prin subiectivitate şi teoria criticii, iar al doilea, Eminescu şi limba română, repere ale operei lui Nichita Stănescu este semnat de Romulus Dan Busnea. Din memorialistica lui Gheorghe Drăgan: În ce mă priveşte, respectiva scriere nu mi s-a părut nici anticomunistă, nici o mare victorie a prozei româneşti. Se referea la Bunavestire de N. Breban. Isabela Vasiliu-Scraba vine cu Produsul „Culianu” şi o nouă ipoteză privitoare la asasinatul politic de la Chicago, iar lectorii Elena Pârlog şi Marius Manta ne împărtăşesc impresii despre O anume fericire de Calistrat Costin, respectiv despre frica circulă prin subteran de George Chiriac. Şi dacă Victor Mitocaru se opreşte, critic, asupra poeziei lui Ion Prăjişteanu, Maria Pilchin prezintă cartea lui Dumitru Crudu, Oameni din Chişinău, iar Ioan Mugurel Sasu face cronică literară la Ploi de flori... de Decebal Alexandru Seul. Poezie este semnată de Ion Beldeanu, Mircea Bostan şi Andrei Fischof, iar proza de Sorin Coadă şi Nicoleta Imbrea.

PORTO FRANCO, Anul XXII (191), Serie nouă, 1-2-3 2012, Galaţi. Anul Caragiale este pus în evidenţă prin eseurile Anei Dobre – Lumea ca teatru şi lumea răsturnată sau omul de geniu şi omul comun şi al lui Ionel Necula – Firea românească de la Eminescu la Caragiale. Din interviul cu Nina Cassian realizat de Angela Baciu remarcăm motto-ul: Deşi m-am căsătorit de trei ori, n-am purtat niciodată rochie albă de mireasă.(!?). În cronica literară la romanul Memoria lui Hemios, Liviu Grăsoiu afirmă că Sterian Dumitru Vicol s-ar afla la Al doilea debut, iar Virgil Nistru Țigănuş, cu referire la acelaşi roman, scrie despre „Culoarea selistă” a idealului. Constantin Vremuleţ a lecturat şi pentru noi romanul lui Mihai Vişoiu Moartea dinaintea morţii, iar Liuba-Drăgostiţa Bujor, cartea lui Gheorghe Calamanciuc – Să-ţi fie dor de tine. Poezia e bine reprezentată sub semnăturile Anei Blandiana, Irinei Nechit, Luminiţei Dascălu, Ofeliei Prodan şi ale lui Sterian Vicol, Dumitru Băluţă, Ioan Mazilu-Crângaşu, Eduard Filip Palaghia, Valeriu Gorunescu, Petre Manolache.

R e v i s t a n o u ă, Anul VIII, Nr. 1 (70) / 2012, Câmpina. Prima pagină este ocupată de Strada 2012 a lui Virgil Diaconu: (...) Ştiu că revolta este arma secretă care va da jos guvernul. Guvernul de miliardari, care trafichează în văzul lumii petrolul şi freamătul pădurii, firul de iarbă şi floarea de cireş. (...) Apoi, în editorialul scris în urma unei vizite de lucru, făcută împreună cu C. Trandafir, la biblioteca municipiului Câmpina, Florin Dochia pune întrebarea: Twitteratura, o nouă avangardă? Şi tot el dă răspunsul, care conduce la finalul: Viitorul ei este deschis, cu toate bocitoarele de la cenotaful literaturii. Rien de plus. Nothing more. Nada más. Nimic mai mult. Revista permanentizează, în paginile ei, nume cu rezonanţă în cultura românească. De astă dată remarc hărnicia lui Florin Dochia, care este prezent cu eseul Camus a avut mereu dreptate şi prezentarea critică a cărţilor: Mitologii amânate de Adrian Suciu, Atlantida de Dan Dănilă şi Secol de Virgil Diaconu. Apoi, C. Trandafir cu referinţe critice la trei cărţi: Târziu în labirint de Marian Ruscu, Divinităţi păgâne din Carpaţi de Gherasim Rusu Togan şi piatra piatră de e piatră de Nicolai Tăicuţu. Din lipsă de spaţiu amintesc doar prezenţa prozatorului Iulian Moreanu, a eseiştilor Christian Crăciun, Codruţ Constantinescu, Serghie Bucur, a folcloristului Gherasim Rusu Togan, a criticilor Victor Sterom sau Mihai Antonescu.

13 Plus, Anul XIV, nr. 10-11-12 (158) 2011, Bacău. Acest număr este deschis de două eseuri: Prejudecăţi despre Caragiale semnat de Petre Isachi şi I. L.Caragiale – creator al unei tipologii de actualitate de Oana Andreea Bărbuţ, urmate de alte două: Pentru Eminescu, Dumnezeu nu s-a născut în exil realizat de Ioan Ţicalo şi Magia în opera lui Mihai Eminescu de Florin Dorcu. Sunt prezenţi pentru prezentări şi comentarii critice următorii: Corina Dorcu (Evanghelia după Pilat de Eric-Emmanuel Schimitt), Cornelia Ichim-Pompiliu, ca şi Ion Fercu (Amanta de proximitate de Petre Isachi), Adrian Voica (Moldova plânge de Boris Crăciun), Gabriela Manole (Peştele din oglindă de Cornelia Ichim-Pompiliu), Emil Baltag (Mircea cel Mic de Ioan Ţicalo), Corneliu Vasile (Atentat la veşnicie de Traianus şi Ilinca de Victoriţa Duţu), Cornelia Ichim-Pompiliu (Paznicii pereţilor de Cornel Paiu) şi Petre Isachi (Dansul regăsirii de Ştefania Paraschiv). Poezia este prezentă prin: Ion Tudor Iovian, Gabriela Anton, Daniel Corbu, Romulus Iulian Olariu, Adrian Voica şi două debuturi: Romulus Boldea şi Diana Raluca Pătru.

Vatra veche - Serie veche nouă, Anul IV, nr. 4 (40) aprilie 2012, Târgu Mureş. Rodica Lăzărescu dialoghează cu Niculai Gheran despre Rebreanu, despre sine şi ceilalţi şi, cu precădere, despre trilogia Arta de a fi păgubaş. Şi dacă Vasile Andru răspunde unor întrebări ale participanţilor din Tabăra de practică isihastă de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Valentin Marica este în dialog cu Nicolae Băciuţ despre Nicolae Steinhardt (centenar). Despre Nicolae Steinhardt mai scriu Geo Constantinescu şi Anda Laura Silea. Dintre cronicile literare remarcăm pe cele semnate de Iulian Chivu (A sufletului românesc cinstire de Alexandru Surdu), Aurel Pantea (Discurs de trecere de Virgil Todeasă), Rodica Lăzărescu (Alergând prin subteranele textului de Cornel Galben), Melania Cuc (Semnele timpului de Elisabeta Iosif), Lucian Gruia (Dreptatea învingătorului de Victoria Milescu). De remarcat eseul Danielei Şontică: Pod de aur peste suferinţele lui Radu Gyr.

Cititorul de reviste


sus