free web hosting | free website | Business Web Hosting | Free Website Submission | shopping cart | php hosting

acasă

numărul 21 / martie-aprilie 2012


LA ANIVERSARĂ

 

Ion CRISTOFOR

 

Limba lupilor

Încă nu am uitat
limba lupilor.

Frate de sânge cu Romulus şi Remus
am rătăcit pe plajele lumii
cu haimanale şi târfe
cu înţelepţii şi nebunii.

Retrasă în tăcerea nopţii
umbra mea pe zăpadă
urlă din răsputeri
în urechea de piatră a lunii.

Păsările

Poetei Antonia-Maria Massanet

Păsările se alătură rugăciunilor tale
în lumina stinsă
când aurul zilei se mută
de pe frunze şi arbori
în inimi.

Noaptea când bătrânii se pregătesc
să intre în apele adânci ale somnului
păsările nu cântă.

Doar pietrele din râu
rochia şi pulpele tale lucind pe terasă
şi greierii insomniaci
mai descântă.

Exilat

Exilat din memoria cuvintelor
alungat, fără ţară
porţi cu tine doar cununa de spini,
coroana de lauri a hulei lor.

Blestemând amarnica soartă
a ţărilor ce-şi amanetează demnitatea propriilor fii
aţipeşti cu capul pe bolovanul de aur
pentru care s-au ucis fraţii tăi.

Ca vânătorul obosit
cu mâinile proaspăt spălate de sânge
adormind seara
cu capul pe blana roşcată a vulpii.

Lectură publică

Acum câteva zile
am fost invitat la o întâlnire cu cititorii
la casa de cultură din cartier.

O sută de oameni optzeci de ochi
în jur de şaptezeci de urechi.

Le-am citit câteva poezii despre moarte
m-au aplaudat politicoşi
la sfârşit m-au întrebat cât câştig
pe poeziile astea atâta de triste.

N-am ştiut prea bine ce să le răspund
la stânjeneala mea unul din public mi-a spus că mă înţelege
fiindcă în zilele noastre
guvernul a ajuns să impoziteze
până şi moartea.

Uneori tristeţea

Uneori tristeţea se mută din spaţiul trupului meu de om obosit
în trupul prelung al unui tânăr ogar
sub pielea de tobă a unui câine
ce latră şi urlă îngrozitor.

Şi latră şi urlă până se face seară
scheaună cu o voce de om
câinele ăsta îngrozitor.

Dumnezeu se spală pe mâini
într-un ocean de sânge
în iezerul din crăpătura unui nor.

Poetul călătoreşte pe un cartof

Cu uşurinţa cu care unii îşi iau elicopterul personal
poetul călătoreşte până în satul lui călare pe un cartof

El doar închide ochii îşi încrucişează mâinile
şi dintr-o simplă mişcare poetul saltă pe cartoful cel magic
şi iată-l în câteva clipe aterizând în bătătura
casei lui părinteşti

Iată de ce bietul om e invidiat mereu
vecinii şoptesc că ar învârti treburi cât se poate de dubioase
nu se ştie din ce trăieşte parazitul ăsta
poate vinde droguri sau se ocupă cu vrăjitoria

Luat la rost despre venituri de către mai marii fiscului
domnul poet s-a mulţumit să răspundă în doi peri
că trăieşte de pe urma cuvintelor
că ar plăti impozite pentru ce scoate din vârful degetelor

Trufaş a afirmat chiar într-un cerc de prieteni
că lumea ar fi în criză când cuvintele lui intră în criză
că-n ţară ar fi câteva lipitori mai nesătule decât versurile lui
şoptea ceva şi despre o maimuţă portocalie
adăpostită în garsoniera sa
în sfârşit enormităţi şi nimicuri tipice filosofilor

Din fericire domnul prim-ministru a anunţat recent
taxe suplimentare pentru versurile insului ăsta dubios
cu atât mai mult cu cât nu plăteşte impozite
pentru mijlocul său predilect de locomoţie
iar cartoful a devenit în zilele noastre un
obiect de lux

Moartea îşi caută sălaş

Fătul din pântecul femeii oarbe vede
ceea ce noi tot mai îmbătrâniţi
tot mai scârbiţi
nu mai zărim
nu mai vedem nimic
în faţa noastră
e doar o ceaţă tot mai compactă.

Cândva în faţa noastră era un spital o
grădiniţă o sinagogă-n ruină
aici locuia o femeie tânără cu câţiva copii
acolo cândva ne imaginam că suntem alţi oameni
mai bogaţi şi mai fericiţi
şi culmea deveneam peste noapte
cu totul alţi oameni
mult mai bogaţi şi mai fericiţi.

Acolo cineva mâna stelele pe deasupra capetelor noastre
amurgul se retrăgea blând în poezia unui poet simbolist
şi umbrele invadau peste oraş ne intrau în celule
sub o poartă pe care era răstignit un palid Crist
aleluia aleluia cânta un cor de copii de la şcoala de orbi.

Aici moartea îşi caută sălaş într-o silabă într-un pântec
mai orbi decât orbii într-un târziu exod
ne vom retrage din nou în burta unui chit a unui cântec.

 


sus